Rezumat etapa 2

Obținerea si caracterizarea fizico chimică a unor aditivi furajeri vegetali bogați in carotenoizi in vederea includerii in rațiile furajere destinate găinilor

Pe parcursul etapei s-au realizat urmatoarele activitati:
Obținerea unor noi aditivi imbogațiți in carotenoizi (AFC) din materialele vegetale selectate si condiționarea lor in forma adecvata pentru includerea in furaje. In acest sens:
– s-au selectat si caracterizat fizico chimic 7 materiale vegetale  (flori de crăițe; boabe de porumb roșu; frunze de cătină; pulpă de dovleac; șrot de lucernă; frunze de spanac; frunze de varză) propuse pentru includere in structura noilor aditivi furajeri imbogațiți in carotenoizi (AFC)
– s-au obținut 4 noi aditivi furajeri imbogațiți in carotenoizi : AFC1 (boabe uscate de porumb roșu,  pulpă uscată de dovleac, flori uscate de craițe); AFC 2 (șrot  de lucernă,  pulpă uscată de dovleac, flori uscate de craițe); AFC 3 (frunze uscate de varză, șrot  de lucernă, flori uscate de craițe, frunze uscate de spanac ); AFC 4 (frunze uscate de cătina, pulpă uscată de dovleac, boabe uscate de porumb roșu, flori uscate de craițe
– s-au elaborat fișele tehnice pentru cei patru AFC

Verificarea calitaților nutriționale ale noilor AFC prin determinări privind conținutul de: substanța uscată, proteină, celuloza, grasime, cenusă, vitamine, minerale, aminoacizi, acizi grași, luteina, zeaxantina. Sunt prezentate rezultatele privind  nutrienții regasiți in noii aditivi vegetali imbogațiți in carotenoizi precum si  metodele fizico-chimice folosite.

Documentație privind includerea AFC-urilor (individual sau in combinație) in nutrețurile combinate pe baza analizelor rezultatelor privind valoarea lor nutriționala. Documentația cuprinde:
– aspecte generale privind formularea structurii rațiilor pentru găini ouătoare
– prezentarea materiilor prime furajere din structura de baza a noilor soluții nutriționale experimentale cu aditivi furajeri imbogațiți in carotenoizi (AFC)
– 4 noi rețete experimentale care includ AFC, rețete elaborate cu  ajutorul programului HYBRIMIN Futter 5, program achiziționat in cadrul acestei etape.

Tehnologia de furajare si protocolul  general de experimentare. Sunt prezentate:
– date privind  creșterea în baterii a găinilor pentru producţia de ouă si tehnologia de furajare
– protocolul general experimental

Raportul se incheie cu concluzii si o bibliografie selectiva.

Concluziile rezultate in urma derularii activitaților acestei etape:

S-au efectuat determinări de compoziție chimică din 7 materii vegetale selectate pentru obținerea unor noi aditivi furajeri imbogațiți in carotenoizi: flori de crăițe (Tagetes erecta); boabe de porumb roșu (Zea mays); frunze de catină (Hippophae rhamnoides L.); pulpă de dovleac (Cucurbita maxima); șrot de lucernă (Medicago sativa); frunze de spanac (Spinacia oleracea); frunze de varză (Brassica oleracea).

Din cele 7 materii vegetale bogate in carotenoizi, pe baza tehnologiei proprii, Partenerul 2 (SC Hofigal SA) a produs 4 noi aditivi furajeri imbogațiți in carotenoizi : AFC 1; AFC 2; AFC 3; AFC 4

Determinarile realizate de partenerul P2 (SC Hofigal SA) scot in evidența faptul ca cea mai mare concentrație de caroteni (exprimat ca ß caroten: 76,30 mg / 100g) se regasește in aditivul AFC4 dupa cum reiese din fișa lui tehnica.
Ca urmare a realizarii analizelor din cei patru aditivi imbogațiți in caroten in Laboratorul de chimie & Fiziologia nutriției din IBNA Balotești, s-a constatat ca AFC 4 are si cel mai mare conținut de luteină si zeaxantină (66,659 ± 1.83 mg/100 g), aproximativ de doua ori mai mare decat in AFC 3 (34,530 ± 0.66 mg/100 g). Conținut semnificativ de luteină si zeaxantină  s-a regasit si in probele de  AFC 2 (57,503 ± 0.67 mg/100).

La aditivul  AFC 4 si concentrația de vitamina E (64.0934 mg %) este mai mare decat in ceilalți trei aditivi. AFC 4 are in compoziție frunze de catină, fructe de dovleac, boabe de porumb roșu si flori de crăițe. Frunzele de catină fac diferența intre compoziția AFC 4 si aceea a celorlalti trei aditivi. Cătina este bogată si in beta-caroten (mai mult decat conține morcovul).
Determinarea aminoacizilor din cei patru aditivi vegetali a aratat insa ca aditivul AFC 3 are cele mai mari concentrații de aminoacizi esențiali limitați pentru găinile ouătoare: lizina 1,092 % SU, metionina 0,201 % SU si treonina 0,877 % SU. Concentrațiile mai mari ale aminoacizilor sunt explicate si prin faptul ca AFC 3 are si cel mai mare conținut de proteină brută  (18,65 % SU ) dintre cei patru aditivi vegetali imbogațiți in carotenoizi.

In ideea de a realiza o scanare a conținutului de xantofile in diferite materii prime furajere convenționale, in Laboratorul de chimie& Fiziologia Nutritiei din IBNA a fost determinat  conținutul de luteină si zeaxantină din materiile prime furajere care alcătuiesc structura de baza a rației pentru găini ouătoare. S-a confirmat ca  cea mai mare concentrație de luteină si zeaxantină o au glutenul de porumb (23,347 mg/100 g), boabele de porumb (0.977 mg/100g) si lucerna (17.660 ± 0.45 pentru soiul Magnat de la INCD Fundulea)
Tehnologia hrănirii păsărilor adulte este diferenţiata în funcţie de producţie, prevăzându-se reţete separate pentru găini de reproducţie din rase uşoare, găini de reproducţie din rasele grele şi găini pentru ouă de consum. Având în vedere că, teoretic, un ou conţine 7-8 g proteină, iar pentru funcţiile vitale, păsările au nevoie de încă 34 g proteină, se trage concluzia că o găină ar putea produce zilnic asigurându-se 10-12 g proteina pe zi. Practic însă,o găină consuma zilnic 100-110 g nutreţ combinat, cu un continut de 16-18% proteină, adică până la 20 g proteina pe zi. Acest fapt demonstrează că, în domeniul nutriţiei aviare, există posibilităţi de reducere a nivelului de proteină.

Pentru formularea structurii rațiilor experimentale  in care au fost inclusi AFC- uri s-a ținut seama in primul rand de cerințele de nutrienți ale găinilor ouătoare Lohmann Brown dar si de particularităţile hrănirii păsărilor adulte. Structura acestor rații experimentale, gandite pentru a evalua potentialul AFC 4 si AFC 2 ca surse de xantofile, s-a realizat cu ajutorul programului HYBRIMIN Futter5, program achiziționat in cadrul acestei etape.

S-au elaborat 4 noi structuri de rețete furajere pentru găini ouătoare: R1, R2, R3 si R4. In rețetele R1 si R2 structura de baza este asigurată de furaje cu conținut scazut de xantofile si prin urmare si nivelul acestora este redus. In structura acestor rețete este inglobat AFC 4 (1%) care are cea mai mare concentratie de xantofile. In structura R3 va fi folosit porumbul (10%) care are un conținut de 0,977mg xantofile %. Folosirea porumbului conduce, conform calcului teoretic la un nivel de xantofile de 0,244%. In structura acestei rații va fi introdus AFC 2 care are un conținut de 575,03 mgxantofile/kg. Reteta R4 are un aport de 12% porumb si va avea inclus atat AFC 2 (1%) cat si AFC 4 (1%).  Ipoteza de lucru este de a asigura, prin această rețeta, un conținut semnificativ de luteina si zeaxantină (xantofile) in rațiile găinilor pentru a determina un efect ,,etalon” in ceea ce privește conținutul de xantofile al gălbenușului de ouă. Conținutul de luteină si zeaxantină din gălbenușul ouălor obținute de la găinile furajate cu rații bazate pe rețetele R1, R2 si R3 va fi comparat cu acela al ouălor de la păsările furajate cu R4.  A cincea rețetă experimentată va fi aceea folosită de IMM-ul coordonator (SC Lumina SA, Constanța) in mod curent in halele sale de găini ouătoare. In aceasta rețeta va fi introdus  AFC4 la nivel de 1 %.
De o mare importanţă în raţiile găinilor ouătoare este raportul energo proteic. La găinile ouătoare, proteina este aceea care asigură producţia de ouă, pe când energia întreţine funcţiile vitale ale organismului şi asigură prelucrarea şi transformarea proteinei din furaje în proteina din ouă. Retetele R1, R2, R3 si R4 au concentrația de proteina intre 15,67-16,27 % iar conținutul de energie metabolizabila intre 2612-2668 kcal/kg SU.

Atat experimentele la nivel de microtest (halele experimentale ale IBNA Balotești) cat și cele de macrotest din halele de productie ale Coordonatorului (SC Avicola Lumina, Constanța) se vor desfașura pe găini crescute in cuști.
În ţările cu avicultură avansată, majoritatea crescătorilor au adoptat sistemul de creştere în baterii, pe de o parte pentru o bună valorificare a spaţiului construit, iar pe de altă parte pentru un control mai riguros al bolilor. Pe lângă încărcătură pe unitatea construită, cuştile prezintă şi alte avantaje în comparaţie cu creşterea pe aşternut permanent: eliminarea totală a aşternutului şi a cheltuielilor ocazionale cu transportul şi manipularea lui;  la un număr de 3 găini într-o cuşcă dispare competiţia dintre păsări;  se poate face un control riguros, sanitar veterinar şi al producţiei;  producţia de ouă pe unitatea de suprafaţa creşte de 2-6 ori;  ouăle produse sunt mai curate;  consumul de furaje este  redus cu 7-10%, evitându-se risipă de furaje; incindența la boli este mult mai mica.
Exploatarea găinilor ouătoare in baterii cuprinde trei faze de creștere: perioada de acomodare,  perioada curbei ascendente de ouat si perioada curbei descendente. Fiecare perioadă are particularitațile sale in ceea ce privește caracteristicile nutriționale ale furajelor si tehnologia de furajare.

S-a elaborat un  Protocol cadru general experimental de realizare a testelor experimentale. In protocol se face referire la materialul biologic, rații, condiții experimentale, durata, parametrii biochimici, probele care vor fi recoltate, determinarile fizico- chimice si microbiologice care urmeaza a fi realizate, analiza statistica.