OCHIOS REZUMAT FINAL PROIECT

In prezent, degenerescenta maculara (DM) reprezinta cauza principala a orbirii oamenilor din tarile dezvoltate, caracterizandu-se prin modificari progresive, degenerative, ireversibile ale zonei retiniene centrale (macula). Macula reprezinta zona din retina oculara care este responsabila de vederea detaliata. Ea are o coloratie gălbuie dată de un pigment galben. Degenerescenta maculara se dezvolta progresiv afectand peste 5% dintre persoanele care depasesc 65 de ani. Aceasta boala se manifesta prin afectarea vederii centrale, in timp ce vederea periferica ramane functionala. Ea apare in momentul in care retina  incepe sa se deterioreze si nu mai poate capta corespunzator imaginile din mediul inconjurator.  Exista doua forme ale DM si anume uscata, respectiv umeda. Forma umeda, nu poate fi manipulata nutritional dar in schimb, forma uscata se considera ca este receptiva la administrarea unor nutrienti de tipul vitaminelor sau mineralelor. Carotenoizii sunt substante care actioneaza ca antioxidanti si imunostimulatori. Dintre cei 600 de carotenoizi cunoscuti, luteina si zeaxantina sunt carotenoizii majori din macula retinei omului. O serie de studii au aratat ca fructele si legumele sunt surse importante de luteina si zeaxantina, iar consumul acestora este asociat cu cresterea concentratiilor de pigment macular. Insa si galbenusul de ou, care este o matrice compusa din lipide digestibile, colesterol, trigliceride, fosfolipide, contine si xantofile (luteina si zeaxantina) dispersate in matrice alaturi de alti nutrienti liposolubili cum sunt vitaminele liposolubile (A, D si E). Din fericire, matricea lipidica a galbenusului de ou constuie o sursa alimentara din care luteina si zeaxantina au, dupa cum dovedesc o serie de studii recente, o biodisponibilitate mai mare decat aceea din surse vegetale. Utilizarea plantelor ca surse de carotenoizi in furajele gainilor ouatoare reprezinta o cale naturala de a obtine pentru galbenusul de ou atat o coloratie placuta ochiului consumatorilor cat si o imbogatire in carotenoizi. Acest tip de plante care de obicei au si capacitati antioxidante, imbunatatesc utilizarea furajelor si au efecte favorabile asupra pasarilor pentru ca: influenteaza gustul si aroma hranei, contin numeroase componente bioactive, potenteaza dezvoltarea organismului animal. In contextual prezentat mai sus, Avicola Lumina: plecand de la deviza: Sanatatea consumatorului este prioritatea noastra, si-a propus obtinerea unui nou sortiment de ou, imbogatit in xantofile, cu impact in mentinerea sanatatii consumatorilor, utilizand in hrana gainilor ouatoare doar materii prime vegetale bogate in xantofile, disponibile pe piata furajelor. Pentru atingerea acestui obiectiv, Avicola Lumina a implementat, in parteneriat cu IBNA Balotesti (P1) si SC Hofigal SA Bucuresti (P2) proiectul intitulat: Producerea unui nou sortiment de ou cu impact in mentinerea sanatatii consumatorilor prin calitatile sale nutritionale imbunatatite pe cale naturala. Pentru obtinerea oualor imbogatite in luteina si zeaxantina, doar prin folosirea de materii vegetale natural bogate in aceste xantofile s-au abordat 2 cai nutritionale. In primul rand s-au elaborat un numar de 4 noi retete furajere, testate pe gaini ouatoare, retete care au inclus amestecuri de subproduse vegetale, conditionate pentru introducerea in nutreturi combinate, subproduse de la SC Hofigal SA. Cele mai buna rezultate s-au obtinut prin folosirea unui amestec format din: porumb rosu boabe (35%), flori de craite (25%), pulbere de spirulina (15%), srot din fructe de catina (15%), pulpa de dovleac (10%). Aceste amstec botanic a fost codat ca AFC 6. Dupa 5 saptamani de furajare cu nutreturi care au inclus 4 % AFC 6, concentratiile de luteina si zeaxantina au atins in galbenus un nivel cu 245.2 % mai mare fata de concentratiile de xantofile din ouale provenite de la gaini furajate cu un furaj conventional. Este de notat insa ca amestecurie vegetale de subproduse bogate in carotenoizi (AFC) studiate nu au avut o compozitie nutritionala bine configurata, in timp, de luteina si zeaxantina A doua cale nutritionala folosita pentru obtinerea de oua de gaina imbogatite in luteina si zeaxantina a folosit noi 4 noi retete furajere, experimentate in microteste, structurate pe furaje conventionale (malai furajer, srot de soia, srot de floarea soarelui, si ulei vegetal) dar care au inclus, in mod particular, fan de lucerna (5% ;7,5%; 10%) acompaniat de gluten de porumb (5% ;7,5%; 10%). Adaugarea fanului de lucerna in nutretul combinat a afectat, din cauza concentratiei de celuloza, performantele productive ale gainilor. Reteta cu fan de lucerna (5%) si gluten de porumb (5%) a fost testata timp de 6 saptamani pe un efectiv de 13000 gaini ouatoare TETRA (58 saptamani) impartite in 2 loturi (M si E). Pasarile, cazate in hale experimentale (6500 capete), au fost crescute la sol, in conditii de microclimat controlat. Retetele celor doua loturi au avut aceeasi structura de baza caracterizata prin 16.4% PB si 2870 kcal/kg EM. S-a constatat ca, chiar dupa prima zi de furajare, concentratia de luteina si zeaxantina a fost semnificativ (P≤0,05) mai mare decat in galbenusul oualor lotului M. Concentratiei de luteina si zeaxantina, in medie, pe perioada experimentului, in galbenusul oualor lotului E a fost cu 16.11% mai mare fata de ouale lotului M. Trebuie notat ca in toate experimentele (microteste si macroteste in halele de productie ale CO), concentratia de luteina in galbenus a crescut proportional cu cresterea nivelului administrat in furaje. Concluzie final: De ce sa iei pastile cu luteina si zeaxantina? Alege produsele naturale cum este de exemplu, oul imbogatit in luteina si zeaxantina Valorificarea rezultatelor prin diseminares-a facut prin: (i) participare la expozitii; (ii) presa; (iii) articole si postere (3 articole si 2 comunicari oral si poster) S-au elaborate doua cereri de brevet depuse la OSIM. S-a elaborat si o brosura.