OCHIOS REZUMAT FINAL PROIECT

In prezent, degenerescența maculară (DM) reprezintă cauza principală a orbirii oamenilor din țarile dezvoltate, caracterizandu-se prin modificări progresive, degenerative, ireversibile ale zonei retiniene centrale (macula). Macula reprezintă zona din retina oculară care este responsabilă de vederea detaliată. Ea are o colorație gălbuie dată de un pigment galben. Degenerescența maculară se dezvoltă progresiv afectand peste 5% dintre persoanele care depasesc 65 de ani. Aceasta boala se manifesta prin afectarea vederii centrale, in timp ce vederea periferica ramâne funcțională. Ea apare in momentul in care retina  incepe sa se deterioreze si nu mai poate capta corespunzator imaginile din mediul inconjurator.  Există două forme ale DM si anume uscată, respectiv umedă. Forma umedă, nu poate fi manipulată nutrițional dar in schimb, forma uscata se consideră ca este receptivă la administrarea unor nutrienți de tipul vitaminelor sau mineralelor. Carotenoizii sunt substanțe care acționeaza ca antioxidanți si imunostimulatori. Dintre cei 600 de carotenoizi cunoscuți, luteina si zeaxantina sunt carotenoizii majori din macula retinei omului.

O serie de studii au arătat ca fructele si legumele sunt surse importante de luteină si zeaxantină, iar consumul acestora este asociat cu creșterea concentrațiilor de pigment macular. Insa si gălbenușul de ou, care este o matrice compusa din lipide digestibile, colesterol, trigliceride, fosfolipide, conține si xantofile (luteina si zeaxantina) dispersate in matrice alaturi de alți nutrienți liposolubili cum sunt vitaminele liposolubile (A, D si E). Din fericire, matricea lipidica a gălbenușului de ou constituie o sursa alimentară din care luteina si zeaxantina au, dupa cum dovedesc o serie de studii recente, o biodisponibilitate mai mare decat aceea din surse vegetale.

Utilizarea plantelor ca surse de carotenoizi in furajele găinilor ouătoare reprezintă o cale naturală de a obține pentru gălbenușul de ou atat o colorație placută ochiului consumatorilor cat si o imbogățire in carotenoizi. Acest tip de plante care de obicei au si capacitați antioxidante, imbunatățesc utilizarea furajelor si au efecte favorabile asupra pasărilor pentru că: influențează gustul si aroma hranei, conțin numeroase componente bioactive, potențează dezvoltarea organismului animal.

In contextual prezentat mai sus, Avicola Lumina: plecand de la deviza: Sanătatea consumatorului este prioritatea noastră, si-a propus obținerea unui nou sortiment de ou, imbogațit in xantofile, cu impact in menținerea sanatații consumatorilor, utilizand in hrana găinilor ouătoare doar materii prime vegetale bogate in xantofile, disponibile pe piața furajelor. Pentru atingerea acestui obiectiv, Avicola Lumina a implementat, in parteneriat cu IBNA Balotești (P1) si SC Hofigal SA București (P2) proiectul intitulat: Producerea unui nou sortiment de ou cu impact in menținerea sanatații consumatorilor prin calitațile sale nutriționale imbunatațite pe cale naturală.

Pentru obținerea ouălor imbogațite in luteină si zeaxantină, doar prin folosirea de materii vegetale natural bogate in aceste xantofile s-au abordat 2 cai nutriționale.

In primul rand s-au elaborat un număr de 4 noi rețete furajere, testate pe găini ouătoare, rețete care au inclus amestecuri de subproduse vegetale, condiționate pentru introducerea in nutrețuri combinate, subproduse de la SC Hofigal SA. Cele mai bune rezultate s-au obținut prin folosirea unui amestec format din: porumb rosu boabe (35%), flori de craițe (25%), pulbere de spirulină (15%), șrot din fructe de catină (15%), pulpă de dovleac (10%). Acest amstec botanic a fost codat ca AFC 6. Dupa 5 săptamani de furajare cu nutrețuri care au inclus 4 % AFC 6, concentrațiile de luteină si zeaxantină au atins in gălbenuș un nivel cu 245.2 % mai mare fată de concentrațiile de xantofile din ouăle provenite de la găini furajate cu un furaj convențional. Este de notat insa ca amestecurile vegetale de subproduse bogate in carotenoizi (AFC) studiate nu au avut o compoziție nutrițională bine configurată, in timp, de luteină si zeaxantină

A doua cale nutrițională folosită pentru obținerea de ouă de găina imbogațite in luteină si zeaxantină a folosit noi 4 rețete furajere, experimentate in microteste, structurate pe furaje convenționale (mălai furajer, șrot de soia, șrot de floarea soarelui, si ulei vegetal) dar care au inclus, in mod particular, fan de lucernă (5% ;7,5%; 10%) acompaniat de gluten de porumb (5% ;7,5%; 10%). Adăxugarea fânului de lucernă in nutrețul combinat a afectat, din cauza concentratiei de celuloza, performantele productive ale gainilor. Reteta cu fan de lucerna (5%) si gluten de porumb (5%) a fost testată timp de 6 săptamani pe un efectiv de 13000 găini ouătoare TETRA (58 săptamâni) impărțite in 2 loturi (M si E). Pasările, cazate in hale experimentale (6500 capete), au fost crescute la sol, in condiții de microclimat controlat. Rețetele celor doua loturi au avut aceeasi structura de baza caracterizată prin 16.4% PB și 2870 kcal/kg EM. S-a constatat că, chiar dupa prima zi de furajare, concentrația de luteină si zeaxantină a fost semnificativ (P≤0,05) mai mare decat in gălbenușul ouălor lotului M. Concentrației de luteină si zeaxantină, in medie, pe perioada experimentului, in gălbenușul ouălor lotului E a fost cu 16.11% mai mare fața de ouăle lotului M. Trebuie notat ca in toate experimentele (microteste si macroteste in halele de producție ale CO), concentrația de luteină in galbenus a crescut proporțional cu creșterea nivelului administrat in furaje.

Concluzie final: De ce sa iei pastile cu luteină si zeaxantină? Alege produsele naturale cum este de exemplu, oul imbogațit in luteină si zeaxantină

Valorificarea rezultatelor prin diseminare s-a facut prin: (i) participare la expoziții; (ii) presă; (iii) articole si postere (3 articole si 2 comunicari oral si poster)

S-au elaborate doua cereri de brevet depuse la OSIM.

S-a elaborat si o brosură.