Lumisol

Rezumat

Principalele concluzii rezultate in urma desfasurii activitatilor planificate pentru aceasta etapa sunt urmatoarele:

 Obiectivul activitatilor de inovare din nutritia animala este acela de a da raspunsuri pertinente, consistente la cererile productiei animale. In acest sens, sunt regandite retetele furajere alat in ceea ce priveste ingredientele folosite cat si structura lor.

 Pentru celuloza nu exista referinte privind cerintele recomandate pentru retetele pasarilor. Atat in cercetare cat si in practica din alimentatia pasarilor, celuloza este inca considerata un diluant al retetei cu conotatii negative referitoare la consumul voluntar de hrana si digestibilitatea nutrientilor.

 Experiența în țările care utilizează ingrediente bogate în celuloza sugereaza ca celuloza nu este deloc dăunătoare pentru păsări. Există tot mai multe dovezi care demonstreaza exact contrariul. Există indicii, atât din cercetare cat și din experiența practică, care sugerează un efect pozitiv asupra consistentei materiilor fecale (sănătatea intestinului), calitatea asternutului, bunăstarea animalelor și chiar și performanțe îmbunătățite.

* Digestibiliatea celulozei depinde insa de sursele de celuloza folosite, de efectele acestora asupra fiziologiei digestiei pasarilor, productivitatii, structura de baza a ratiei, varsta dar si de nivelurile de includere

 Coordonatorul proiectului (SC Avicola Lumina SA) a trimis un set de materii prime furajere, in stare salubra, pentru determinarea compozitiei chimice primare, partenerului ] (IBNA Balotesti): tarate de grau, 2 sroturi de floarea soarelui, granule de lucerna, srot de in, srot de soia, tarate de orez si drojdie hidrolizata.

 Celuloza bruta s-a determinat conform standardului SR EN ISO 6865:2002, care se bazeaza pe metoda Henneberg —Stohman, folosind un echipament semiautomat (FIBERTEC -Tecator 2010)

Rezultatele obtinute in urma analizelor efectuate din probele de materii prime furajere au aratat ca cele mai mari concentratii de celuloza au fost determinate in: lucerna, sroturile de floarea soarelui, srotul de in si tarata de orez.

 In conformitate cu rezultatele obtinute la determinarea compozitiei chimice primare, s-au transferat pentru determinari enzimatice catre partenerul 2 (ECOIND Bucuresti): lucerna, sroturile de floarea soarelui si srotul de in.

 Pentru a determina din ce materie prima furajera si cu ce enzime (Biozym M6000 sau KemzymeO Plus Dry) este mai bine digerata celuloza s-au realizat analize in vitro. Testele de solubilitate s-au realizat prin dilutii succesive ale fiecarui material vegetal studiat, pentru obtinea unei solutii care sa permita o accesibilitate buna a enzimei la substrat (srot).

 Pentru analiza activitatii enzimatice celulazice, s-a variat cantitatea de enzima (E) si/sau de substrat de materie prima furajera (S) incubate impreuna, astfel incat raportul enzima (F):substrat (S) a variat de la (2:1) la E:S (1:1) si la (1:2).

 La un raport E:S de 2 :1 nu exista o diferenta mare in procesarea celulozei de la un substrat la altul, dar odata cu scaderea cantitatii de enzima raportat la substrat (E :S de 1 :1 sau 1 :2) s-a observat ca lucerna este cel mai usor de degradat de celulazele prezente in mediul de reactie (Biozym M6000). Enzima Kemzy la raportul E :S de 1 :2 degradeaza cel mai greu srotul de in.

 Cel mai eficient cuplu enzima- substrat vegetal a fost Biozyme M6000 : lucerna in raportul I

 S-au elaborat trei noi retete (RI, R2 respectiv R3) pentru gaini care in functie de nivelul de srot de floarea soarelui introdus au continutul de celuloza mai mare decat in reteta martor cu: 32,5 % (RI), 87,4 % (R2), 145,4 % (R3).

 S-au propus trei noi retete (RI, R2 respectiv R3) pentru gaini care in functie de nivelurile de lucerna si tarate de orez introduse, au continutul de celuloza mai mare decat in reteta martor cu: 16,5 % (RI), 84,0 0/0 (R2), 145,4 % (R3). Tarata de orez a fost introdusa pentru a echilibra continutul energo proteic.

 Pregatirea, prin marirea capacitatii de ingesta respectiv marirea in volum a gusii, a puicutelor in perioada la 9-16 saptamani pentru hranirea in faza de adult Cu retete bogate in celuloza. Aceasta pregatire a demarat in halele experimentale de la IBNA Balotesti pe un efectiv mediu de 268 puicute din rasa Tetra (9-16 saptamani). Durata pregatirii va dura 7 saptamani, puicutele fiind hranite fazial: faza 1 ( 9-10 saptamani) ; faza 2 (11-13 saptamani) ; faza 3 (14-16 saptamani).